{"id":728,"date":"2016-04-26T08:01:44","date_gmt":"2016-04-26T14:01:44","guid":{"rendered":"http:\/\/localhost:8888\/amormisericordioso\/?page_id=728"},"modified":"2018-06-12T11:58:43","modified_gmt":"2018-06-12T17:58:43","slug":"sfantul-benedict-cottolengo","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.amormisericordioso.org\/ro\/familia-iubirii-milostive\/sfantul-benedict-cottolengo\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Benedict Cottolengo"},"content":{"rendered":"
\n

<\/div><\/div><\/div>
\n

Sf\u00e2ntul Benedict Cottolengo<\/h1>
<\/div><\/div><\/div>
\n

Iosif Benedict Cottloengo, cel mai mare dintre cei 12 fii a lui Iosif Anton Bernardin \u015fi Angela Calerina Benedicta Chiarotti, s-a n\u0103scut \u00een dup\u0103-amiaza zilei de\u00a03 mai 1786 \u00een Bra, Italia. Datorit\u0103 circumstan\u0163elor provocate de c\u0103tre revolu\u0163ia francez\u0103, Cottolengo a fost obligat s\u0103-\u015fi completeze studiile \u00een teologie \u00een mod clandestin. \u00cen iunie\u00a01811 a fost hirotonit preot \u015fi imediat dup\u0103 aceia a fost numit adjunct \u00een Corneliano de Alba unde celebra Sf\u00e2nta Liturghie la ora trei noaptea pentru ca oamenii s\u0103 poat\u0103 participa, mai \u00eenainte de a\u015fi \u00eencepe activit\u0103\u0163ile. Le spunea: “recolta va fi mai bogat\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu”.<\/p>\n

La Torino a ob\u0163inut Doctoratul \u00een teologie \u015fi mai t\u00e2rziu a fost numit canonic. Aceast\u0103 numire nu-i d\u0103dea nici-o satisfac\u0163ie \u015fi a trecut printr-o mare criz\u0103,\u00a0\u00eentruc\u00e2t sim\u0163ea nevoia de a face mai mult pentru comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine care nu puteau dispune de prea mare ajutor<\/b>.<\/p>\n

C\u00e2nd a trebuit s\u0103 asiste, neputincios, la moartea Anei Maria Gonnet, care era \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u015fi \u00eenconjurat\u0103 de c\u0103tre ceilal\u0163i fii care o pl\u00e2ngeau, a sim\u0163it c\u0103 acela era momentul de a face mai mult pentru oameni. Acea femeie suferea de o boal\u0103 necunoscut\u0103 \u015fi avea nevoie s\u0103 fie ajutat\u0103 \u00een mod continuu. De\u015fi a\u015fa nu a fost primit\u0103 \u00een vre-un spital pentru c\u0103 sarcina era \u00eenaintat\u0103 \u015fi era foarte s\u0103rac\u0103. Preotul a \u00eencercat s-o ajute la na\u015ftere, \u00eentr-o barac\u0103, dar n-a putut s-o salveze \u015fi a murit \u00een bra\u0163ele lui, tocmai pe c\u00e2nd \u00eei administra sfintele sacramente. Cottolengo reu\u015fe\u015fte s\u0103-l boteze pe copil, mai \u00eenainte ca \u015fi acesta s\u0103 moar\u0103. \u00cen fa\u0163a acestei tragedii preotul se emo\u0163ioneaz\u0103 ad\u00e2nc \u015fi decide s\u0103\u00a0v\u00e2nd\u0103 tot ce are, p\u00e2n\u0103 \u015fi mantia lui, \u00eenchiriaz\u0103 c\u00e2teva instrumente \u015fi \u00eencepe o activitate de binefacere<\/b>, d\u0103ruind cas\u0103 \u015fi mas\u0103 unei b\u0103tr\u00e2ne paralizate, \u00eencep\u00e2nd de pe\u00a017 ianuarie 1828; a numit aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 “volta rossa”. \u00cen scurt timp acest loc devine un centru de ospitalitate pentru cei ce nu erau primi\u0163i \u00een spitale.<\/p>\n

Pius al IX-lea numea acest loc “casa minunilor”. C\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile i-au cerut s\u0103 \u00eenchid\u0103 casa, ca o precau\u0163ie \u00eempotriva epidemiei de holer\u0103 din anul 1831, Cottolengo \u015fi-a \u00eenc\u0103rcat pe un m\u0103gar lucrurile lui \u015fi, \u00eenso\u0163it de dou\u0103 surori a pr\u0103sit ora\u015ful Torino. \u00cen loc s\u0103 se descurajeze el spunea: “plantele pentru a cre\u015fte mai mult \u015fi pentru a da rod trebuiesc replantate din nou. La fel \u015fi noi. Ne vom replanta \u015fi vom cre\u015fte mai mult”. \u015ei\u00a0s-a stabilit \u00eentr-un cartier din afara ora\u015fului, numit Valdocco, \u00eentr-un edificiu abandonat. La intrare au pus un panou pe care era scris: \u00abCaritas Christi urget nos!\u00bb (Iubirea lui Cristos ne \u00eent\u0103re\u015fte)<\/b>.<\/p>\n

Astfel, opera lui Iosif Cottolengo s-a transformat \u00een ceea ce mai t\u00e2rziu s-a numit “Mica cas\u0103 a Divinei Providen\u0163e”. \u00cencet, \u00eencet s-au construit mai multe edificii. “Casa credin\u0163ei”, “Casa speran\u0163ei”, “Betleem”. Toate \u00eempreun\u0103 el le-a numit “Arca lui Noe”. Acolo primea bolnavi nevindecabili. Un edificiu l-a destinat bolnavilor mentali pe care el \u00eei numea “prietenii mei dragi”. Un alt edificiu l-a dedicat surdomu\u0163ilor \u015fi un pavilion l-a dedicat invalizilor. Orfanii \u015fi cei abandona\u0163i erau primi\u0163i f\u0103r\u0103 a le pune vre-o condi\u0163ie. Un scriitor francez spunea despre opera lui Cottolengo: “Aceasta este\u00a0Universitatea carit\u0103\u0163ii cre\u015ftine<\/b>“.<\/p>\n

Nu avea bani \u015fi tot se g\u00e2ndea s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 activit\u0103\u0163ile \u015fi spitalul. Tuturor le spunea cu bucurie: “Providen\u0163ei lui Dumnezeu \u00eei este la fel de u\u015for s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 500 ca \u015fi 5000 de persoane”. Oamenii g\u00e2ndeau c\u0103 “Mica cas\u0103 a Divinei Providen\u0163e” era ca o piramid\u0103 \u00eentoars\u0103 care se sprijinea pe un singur loc:\u00a0marea \u00eencredere \u00een bun\u0103tatea lui Dumnezeu<\/b>. Modul \u00een care lucra acest sf\u00e2nt era cu totul \u015fi cu totul \u00eentortocheat. Dac\u0103 lipseau ajutoarele necesare \u00eengrijirii bolnavilor el \u00eei \u00eentreba pe colaboratorii s\u0103i dac\u0103 mai erau paturi disponibile pentru bolnavi \u015fi dac\u0103 r\u0103spunsul era afirmativ el replica: “Iat\u0103 de ce nu primim ajutor!” Noi ne preocup\u0103m de cele ce lipsesc \u00een timp ce am putea pune la dispozi\u0163ie bolnavilor camerele pe care le avem libere. C\u00e2nd colaboratorii s\u0103i \u00eei refereau c\u0103 nu mai sunt locuri libere el r\u0103spundea: “atunci s\u0103-i primim \u015fi pe cei care ne cer ajutor”. Dac\u0103-i spuneau c\u0103 “nu mai au p\u00e2ine \u015fi alte alimente” el r\u0103spundea: “s\u0103 primim \u015fi mai mul\u0163i nevoia\u015fi”.<\/p>\n

Admirabil\u0103 era\u00a0credin\u0163a oarb\u0103<\/b>\u00a0a lui\u00a0\u00een Divina Providen\u0163\u0103<\/b>; \u00een continuu le explica colaboratorilor s\u0103i: “Poate ne va lipsi personalul \u015fi altfel de lucruri dar Providen\u0163a lui Dumnezeu nu ne va abandona nici-o dat\u0103”. C\u00e2nd \u00ee\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 careva dintre ai s\u0103i lipsea \u00een credin\u0163\u0103, el ad\u0103uga: “Dumnezeu r\u0103spunde cu ajutoare normale celor care se \u00eencred \u00een el \u00een mod normal dar el r\u0103spunde \u015fi cu ajutoare extraordinare celor care au o credin\u0163\u0103 extraordinar\u0103”. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, Dumnezeu nu l-a abandonat nici-odat\u0103.<\/p>\n

Din p\u0103cate natura lui destul de fragil\u0103 \u00eencepea s\u0103 cedeze \u015fi el era din ce \u00een ce mai sl\u0103bit. Nu mai avea aceia\u015fi putere pe care o avea la \u00eenceput. La 56 de ani, pe patul de moarte, spunea \u00een glum\u0103: “M\u0103garul nu mai vrea s\u0103 mearg\u0103”. Ultimele cuvinte pe care cu greu le-a pronun\u0163at erau o cita\u0163ie din Psalmul 122: “Ce mare bucurie atunci c\u00e2nd mi-au spus: s\u0103 mergem \u00een Casa Domnului”. A murit\u00a0la Chieri, Italia, s\u00e2mb\u0103ta, \u00een ziua de 30 aprilie a anului 1849 \u015fi l-au \u00eenmorm\u00e2ntat pe 1 mai.<\/p>\n

A p\u0103r\u0103sit “Mica Cas\u0103 a Divinei Providen\u0163e” pentru a oferi locul noului paznic. A fost beatificat de Papa Benedict XV \u00een 1917, iar mai t\u00e2rziu a fost denumit un “geniu al binelui<\/b>” de c\u0103tre Pius XI. Tot el l-a canonizat pe\u00a019 martie 1934 \u00eempreun\u0103 cu prietenul \u015fi vecinul s\u0103u Sf\u00e2ntul Ioan Bosco.<\/p>\n<\/div><\/section><\/p><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>

<\/a><\/div><\/div><\/div>
\n
<\/a><\/div><\/div><\/div>
\n
<\/a><\/div><\/div><\/div><\/p><\/div>
<\/span><\/span><\/div>
\n

Ultime nout\u0103\u021bi<\/h3>
<\/div><\/div><\/div>
\n
<\/div>
\"\"<\/a><\/div>

Bartice\u015fti: “Te-am iubit cu o iubire ve\u015fnic\u0103”. Zile de reculegere pentru tineri<\/a><\/h3><\/header><\/div>